Cuvântul care poate descrie cel mai bine ziua de 26 mai 2019, ziua alegerilor europarlamentare, este  cuvântul „istorie”. Istoria nu este doar despre trecut. Nu este doar povestea pe care o scriu învingătorii sau un consens discursiv despre lucrurile de mult apuse. Istoria este și ceea ce se întâmplă în fiecare zi, evenimentele care au loc în timp real, la care fiecare din noi ia parte. Istoria se scrie despre un timp trecut, însă ea se concretizează în câmpul temporal al prezentului. Pe o axă a istoriei, cu extremitățile reprezentate de trecut și viitor impactul cel mai mare al evenimentelor poate fi  surprins în prezent.  Deși atât trecutul, cât și viitorul se pot afla sub incidența schimbării, aceasta are întotdeauna loc acum, nu odată sau cândva. Ceea ce s-a întâmplat  în ziua de 26 mai a căpătat  un aspect istoric, românii și europenii participând activ la scrierea istoriei.

49% dintre românii cu drept de vot sau aproximativ 9 milioane de alegători din țară, la care s-au adăugat peste 375 de mii de cetățeni români din străinătate, au luat parte la alegerile europarlamentare desfășurate duminică. O prezență record la acest scrutin, caracterizat deseori a fi fără o miză prea importantă și o creștere semnificativă față de ultimele alegeri din 2014, când s-a înregistrat o prezență la vot de aproximativ 32%. Ce concluzii pot fi trase, unde ne situăm și încotro ne îndreptăm?

Să începem cu aspectele pozitive ale acestor alegeri, și anume prezența la vot. Este de remarcat creșterea interesului pe care românii l-au acordat scrutinului european. Mobilizarea cetățenilor cu drept de vot a fost exemplară, secțiile de votare fiind vizitate de la primele ore și până la închiderea acestora. Fluxul de populație a fost unul impresionant, iar sosirea și participarea continuă a cetățenilor a dus în multe cazuri la formarea cozilor. Atmosfera a fost una calmă, formală, lipsită în general de perturbări majore ale actului electiv. Un alt aspect pozitiv important a fost reprezentat de mobilizarea fără precedent a tinerilor. Fie că a fost vorba de membrii structurilor studențești care au participat într-un mod organizat și grupat sau de tineri care s-au deplasat individual la secțiile de votare, numărul crescut al acestora denotă o creștere a interesului față de alegeri, o conștientizare a responsabilității civice pe care fiecare o are față de stat și față de Uniunea Europeană.

De remarcat sunt și mișcările tectonice la nivelul reliefului politic, scoase în evidență de rezultatele oficiale oferite de Biroul Electoral Central. Astfel, frustrările cetățenilor în ceea ce privește situația internă, atitudinea față de măsurile luate de guvernul României și mersul general al societății românești i-au responsabilizat pe alegătorii români și i-au determinat să aleagă schimbarea.

Trecând peste aceste aspecte pozitive, pe care nu le-am epuizat, considerăm extrem de importantă precizarea câtorva neregularități care au avut loc în cadrul alegerilor, atât în țară, cât mai ales în străinătate. Un semnal de alarmă trebuie tras pe această cale, pentru ca în viitor să nu mai aibă loc ceea ce s-a întâmplat duminică în diaspora. Pe scurt, mii de români care nu au apucat să voteze, cozi kilometrice, secții de votare insuficiente, lipsa instrumentarului electoral. Aceste lucruri, și nu numai, au caracterizat desfășurarea alegerilor europarlamentare în străinătate. Organizarea defectuoasă, lipsa măsurilor preventive, precum și a acțiunilor de îndreptare a situației nu relevă decât nesimțirea crasă și incompetența fără cusur a celor care au organizat alegerile. Fie că a fost vorba de o lipsă de competență sau de o premeditare mizerabilă, modul nerușinat în care statul român, prin reprezentanții săi guvernamentali, și-a tratat cetățenii din diaspora este nescuzabil. O adevărată lipsă de respect pentru oamenii care și-au luat liber de la serviciu, care au făcut deplasări kilometrice până la secțiile de votare, care au așteptat în ploaie, în căldură, în frig, în înghesuială, cu zecile de ore, în picioare, pentru a-și exercita un drept, pe care mulți dintre ei nu au mai avut posibilitatea de a-l duce la îndeplinire. Aceasta este normalitatea? Așa ar trebui să își trateze un stat cetățenii?

Toate ca toate, să ne fie cu învățătură de minte experiența alegerilor europarlamentare din acest an și, pe viitor, să evităm situațiile care pot pune într-o lumină nefastă statul român și pot duce la nerespectarea cetățenilor săi.

La final, un cuvânt de mulțumire românilor care și-au exercitat dreptul la vot, atât în ceea ce privește alegerile europarlamentare, cât și a referendumului pe teme de justiție, pe care nu l-am uitat, însă a cărui importanță a fost umbrită de cea a scrutinului european. Respect celor care au îndurat, cu orele, condițiile vitrege pentru a vota; respect tinerilor și nu numai care s-au informat și s-au responsabilizat; respect cetățenilor care au conștientizat importanța alegerilor pentru Parlamentul European și care au înțeles faptul că schimbarea se află în mâinile lor. Actul electiv s-a încheiat, însă eforturile pentru normalitate nu se opresc aici, și fiecare dintre noi ar trebui să aibă în vedere faptul că a fi cetățean este o îndeletnicire permanentă ce necesită eforuri zilnice.

Articol realizat de:
George Luțu Pristavu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *