Așteptam de mult timp un training captivant, plin de informații relevante și mai ales motivant. Așteptam să aud că va veni din nou Mădălina Hodorog să ne umple mințile de energie și să ne clarifice viziunea.

Pe trei decembrie așteptam în fața laptopului începutul sesiunii. Aveam emoții, mă gândeam deja la cât de multe întrebări o să am să îi pun la sfârșit, la ce feedback îi voi acorda de această dată.

Deschid laptopul, mă conectez pe platformă și…muzică. Muzică bună, vivace, care îți inundă spiritul de energie și poftă de viață. Apoi vine ea, Mădă. Cu un zâmbet mare, cu pasiunea citindu-i-se în ochi și în tonul vocii.

Ușor, ușor sesiunea începea. Am început drumul cunoașterii prin exerciții de acomodare, de concentrare, de motivare.  Apoi, am intrat în problemă. Am dezbătut ce înseamnă pasiune și ce semnificație are cuvântul hobby, am identificat nenumăratele oportunități de job-uri în diverse domenii. Am înțeles că indiferent la ce te-ai pricepe mai bine, mereu e nevoie de lucru în echipă, comunicare și cooperare. Toate domeniile de pe piața muncii sunt interconectate, așteptă specialiști bine pregătiți, nișați pe acel domeniul de activitate, pe acea ramură în care se regăsește pasiunea lor.

Noi, ca studenți și mai apoi absolvenți, avem emoții, suntem timorați de întrebări precum Am ales facultatea corectă? Care este drumul meu în viață? Care este pasiunea mea? Mă ajută voluntariatul?. Gândurile ne invadează mintea, iar emoțiile sufletul. Dar, căci mereu există un DAR….oricând putem să ne redresăm, să căutăm, să ne expunem, să încercăm. Acest aspect mi-a rămas întipărit în minte Până nu încerci nu vei ști cu adevărat.

Și odată depășită bariera psihologică, vom risca, vom cădea și ne vom ridica ori de câte ori este nevoie. Astfel apare ideea primului loc de muncă. Mădă spunea că în aproximativ 3 luni găsim primul job. Ne-a dat și un sfat: făceți-vă profil de Linkedln. Ne-a explicat că uneori e bine să avem răbdare până ne acomodăm cu mediul de lucru, cu șeful, colegii, iar alte ori e OK să știm că acel loc nu e pentru noi, nu ni se potrivește nouă- simțim.  Apoi, posibil să apară al doilea loc de muncă, care să ni se potrivească posibil mai bine.

Dar pentru a ne da seama de ce ne place sau nu la un anumit loc de muncă este necesar să ne cunoaștem pe noi. Să știm care sunt abilitățile noastre soft și cele hard, să știm ce cerem de la viitor, să știm că pasiunea determină viziunea.

În două ore de training am înțeles ce vreau să schimb la mine, ce mi se recomandă de către cei din jurul meu să schimb, că este sănătos să renunț când simt și că mereu trebuie să experimentez pentru a ști cu adevărat dacă îmi place sau nu o anumită activitate.

Acum știu ce îmi doresc : un viitor mai aproape de pasiune!

Autor: Marina Fodor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *